SONDAJ

Aş începe prin a vă ruga să participaţi la sondajul următor, gândindu-vă serios şi fiind sinceri! Luaţi în calcul faptul că este vorba despre o maşină electrică, adică una care nu foloseşte niciun fel de combustibil solid, lichid sau gazos.
Vă mulţumesc!

cât de mult aţi fi dispus/ă să plătiţi pentru o maşină care nu consumă nimic?

miercuri, 22 iulie 2009

liber doar în visele tale...

Mai demult citisem un articol despre legea asigurării obligatorii a caselor împotriva dezastrelor. Am vrut să scriu despre asta, dar m-am luat cu altele şi nu am mai apucat. Azi dau din nou peste un articol în care sunt prezentate pe scurt demersurile făcute de firmele de asigurare pentru a se pune în aplicare legea care te obligă să îţi asiguri casa. 

Păi unde mai e libertatea omului dacă este obligat să facă ceva? Ceva de care poate că nu are nevoie, dar acel ceva umple buzunarul cuiva care nu face nimic. Pentru că practic acesta este motivul pentru care se dă această lege. Au venit în România crezând că românul va sări să se asigure, adică să plătească ca boul o grămadă de bani ca în cazul în care se întâmplă ceva să nu primească nimic înapoi. Sau să primească după multe secole de scandaluri, certuri, procese, etc. Doar că românul nu prea a pus botul la treaba asta iar acum se trezesc că nu prea au făcut bani. Şi atunci se dă o mare şpagă undeva prin guvern şi se introduce o lege care obligă cetăţeanul proprietar să cumpere o poliţă de asigurare. Ceva de genul: dacă voi nu ne vreţi, noi vă vrem şi avem nevoie nu de voi ci de banii voştri. Exact cum a fost şi cu RCA-ul. Altă ţeapă trasă românilor de firmele de asigurare. Uitaţi-vă la cât a ajuns RCA-ul acum. Minim 100 de euro pe an. Pentru ca în cazul în care ţi se întâmplă să intre careva în tine, să poţi să mai pierzi încă nu ştiu câte zile umblând pe la asiguratori şi certându-te cu aceştia să ţi se repare maşina cum trebuie. 

Toate firmele de asigurare care fac tot felul de asigurări funcţionează pe principiul: mulţi plătesc, puţini păţesc. Doar că în cazul în care nu vrea nimeni să plătească, ei se asigură prin orice manevră că vor fi destui care vor plăti ca ei să nu facă nimic altceva decât să stea cu punga larg deschisă la gură şi să încaseze. 

Din punctul meu de vedere nu mai avem mult până ce vom avea şi noi aceeaşi "libertate" ca americanii. Când ne vor căuta aştia şi în gaura curului când mergem la aeroport, când ne urcăm în rata de Ghiogârţele, când ieşim pe autostradă să mergem departe de rahatul ăsta de Bucureşti, când vom intra la "mall", etc...

Din păcate sunt destui care consideră că sunt bune aceste legi, recte cei fricoşi şi cei care profită de pe urma lor. Ceilalţi sunt prea puţini pentru a face vreo schimbare. Pot doar să refuze să plătească, iar atunci vor fi "civilizaţi" cu forţa, aşa cum se obişnuieşte în marea "democraţie".

marți, 21 iulie 2009

încă o moarte stupidă

Duminică a fost zi plină pentru cursele auto, deşi nu a fost Formula 1. Într-una din cele două curse ale Formulei 2 de la Brands Hatch, am avut rara ocazie de a vedea foarte multe accidente pe viu. Din păcate unul dintre ele s-a soldat cu o nouă victimă. Tânărul de numai 18 ani, Henry Surtees, a decedat în urma unui impactului cu roata stânga spate a bolidului distrus a lui Jack Clarke, care a început să sară înspre pistă şi l-a lovit pe Sutees chiar în cap. Acesta a lovit parapetul în plin, iar părerea mea a fost că a leşinat din cauza impactului cu pneul zburător. Nu s-a văzut nici cea mai mică intenţie de frânare, monopostul său ducându-se direct către parapet. Cursa s-a oprit imediat, cum era de aşteptat. Au sosit maşinile salvării, două din câte s-a putut vedea în scurtele imagini prezentate la televizor, iar ştirile erau ba ok ba nu. Spre finalul cursei, comentatorul a spus că veştile sunt bune. Astăzi am deschis calcul şi am dat pe pagina http://f2.gpupdate.net/ care prezintă ştirile din mai toate sporturile cu motor. Mare şoc: toată lumea vorbea despre Surtees. Şi aşa am afklat de moartea acestuia.

Îmi aduc aminte de ceea ce spunea comentatorul de pe Eurosport, care de altfel face o treabă excelentă, alături de majoritatea celorlalţi comentatori de pe Eurosport, despre măsurile de siguranţă din Formula 2. Este incredibil cum într-un sport cu motor, în care vitezele depăşesc 250 km/h, au fost impuse reguli stricte de siguranţă doar pentru cockpit-ul maşinii, iar roţile pot zbura liniştite ucigând piloţii din spate. 

Oare câţi piloţi mai trebuie să moară pentru ca FIA să impună reguli stricte şi pentru celelalte componente? Deşi ei anunţă cu surle şi trâmbiţe pe toate canalele că maşinile sunt dotate cu asemenea legături. Surtees rula cu 120 mile pe oră ceea ce înseamnă exact 193,12128 kilometri pe oră. Clarke sigur avea mult mai puţin în momentul impactului, asta s-a văzut chiar în imaginile în direct. Nu cred că dacă maşina era echipată cu acele legături roata ar fi zburat la acel impact, la acea viteză şi din acel unghi.

De ce nu au luat măsuri de siguranţă echipele? De ce sunt toţi cu ochii numai pe bani şi îi doare în cur de siguranţa oamenilor? De ce trebuie echipele să aştepte să se întâmple sau să le fie impus pentru a lua măsuri de siguranţă asemănătoare ca în Formula 1, ceea ce de fapt este un lucru de bun simţ?

Sunt şocat şi teribil de enervat. Mi se pare inadmisibil ca un tânăr să moară din cauza unui pneu care a zburat dintr-un bolid care a avut un accident în faţă. Mi se pare aberant că echipele nu au folosit acele corzi de legare a pneurilor pentru ca astfel de accidente să nu aibă loc. Mi se pare aberant ca echipele să aştepte să le fie impus ceva pentru a face. Mi se pare total inuman ca banul să conteze mai mult decât siguranţa celor care apasă pedalele sau, cine ştie, chiar cei care flutură steagurile sau ajută la îndepărtarea maşinilor de pe pistă. Pentru că nimeni nu doreşte să cheltuie mai mult pe lucruri de siguranţă decât le este impus. Dovada este acest accident stupid. Nimeni nu trebuie să "justifice" moartea acestui pilot, dar cei care i-ar fi cheltuit ar fi trebuit să justifice banii daţi pe măsurile de siguranţă. Totul este pus pe seama unui accident de cursă. Ce stupid, cât de imbecil, câtă lipsă de responsabilitate...

luni, 20 iulie 2009

noi plătim (1)

În Săptămâna Financiară a apărut un articol care prezintă o listă completă cu persoanele din provincie care lucrează pentru diferite ministere şi care stau cu chirie în locaţii ale RA-APPS. Dacă ne gândim la cât plăteşte un om normal pentru o chirie "normală", despre care toţi urlă peste tot că e mică (mă refer la cei care închiriază şi cei care intermediază), vedem că diferenţa este uriaşă. Asta ca să nu mai punem la socoteală cât plătesc cei din ministere (la fel ca şi cei din armată şi poliţie şi celelalte unităţi afiliate) pe mâncare la cantinele proprii (un exemplu: meniu complet, o bere şi şpaga ospătarului, de persoană, 15 lei, maxim). 

Dar eu bănuiesc că aceste chirii au fost calculate în funcţie de salariile dumnealor, nu-i aşa? Cum ai putea sa îi ceri unui funcţionar cu doar 500 de lei pe lună (mai puţin decât femeia de serviciu de la bloc), să plătească pe o casă de stat mai mult de 100 de lei pe lună? Cu ce să mai cumpere mâncare, băutură, haine şi să mai iasă la o iarbă verde la sfărşit de săptămână pentru a se destinde? 

Am să pun şi eu lista aici, pentru ca să primească o vizibilitate mai mare. Şi citiţi tot articolul din Săptămâna Financiară, merită. 

Cel mai mult plăteşte numărul 157. Vasiliu Dan Constantin, Secretar general al Senatului României - 1.232,72 lei iar cel mai puţin, numărul 2. Rotaru Ganema-Mihaela, Consilieră personală la cabinetul Consilierului de stat Cynthia Carmen Curt - 85,92 lei şi numărul 4. Bucea Constantina-Maria, Consilieră personală la cabinetul Consilierului de stat Cynthia Carmen Curt - 85,92 lei. (Tot femeile sunt mai oropsite, măi, vedeţi ce salariu mic au sărmanele astea două?!) Dar chiar aş fi fost curios să văd şi salariile puse lângă chirii (după cum a cerut cineva) pentru o mai bună înţelegere a nevoilor acestor funcţionari amărâţi. Eu zic că ar fi fost mai bine, poate îşi mai rupea românul de la gură încă o îmbucătură şi le plăteam chiria integral oamenilor ăstora, numai să continue neabătuţi munca lor epuizantă...

Lista completa a chiriasilor RA-APPS din aparatul guvernamental
Contracte de inchiriere pentru suprafete cu destinatia de locuinte de protocol
 
 
1. Nica Dan, Vicepremier, ministru MAI - 1.018,63 lei
2. Sandu Gabriel, Ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale - 449,77 lei
 
Contracte de inchiriere pentru suprafete cu destinatia de locuinte de serviciu  
 
1. Botez Paul-Călin-Lucian, Consilier parlamentar la Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor - 174,17 lei
2. Rotaru Ganema-Mihaela, Consilieră personală la cabinetul Consilierului de stat Cynthia Carmen Curt - 85,92 lei
3. Gered Beatrix, Vicepreşedintă al Institutul de Statistică - 120,74 lei
4. Bucea Constantina-Maria, Consilieră personală la cabinetul Consilierului de stat Cynthia Carmen Curt - 85,92 lei
5. Truţă Cosmina Mariana, Directoare de cabinet Aparat propriu de lucru al PM Cab cons stat - 228,77 lei
6. Tudorache Irina, Consilieră personală la Min Mediului - 146,48 lei
7. Barbu Gheorghe, Secretar general al Camerei Deputaţilor - 251,59 lei
8. Vătafu Teodor Cătălin, Consilier personal Ap lucru al PM - 216,31 lei
9. Nechita Aurel, Secretar de stat Min Sanatatii - 141,69 lei
10. Arafat Raed, Secretar de stat la Min Sanatatii - 457,03 lei
11. Csaka Jozsef, Consilier personal al ministrului pt Intreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale - 202,50 lei
12. Pinter Zeno Karl, Subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice - 180,67 lei
13.
Necula Cosmin, Consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministru - 105,32 lei
14. Medan Romeo Marcel, Consilier personal cab minstru comunicatiilor si soc informationale - 177,02 lei
15. Găurean Călin Bogdan, Consilier al ministrului justiţiei - 297,75 lei
16. Nedelcu Cornel-Daniel, Director de cabinet MAI - 281,97 lei
17. Crăciun Rada Cosmina, Directoare cabinet Secretar de stat Min Dezv Durabile - 137,78 lei
18. Nicolaescu Adrian Viorel, Inspector guvernamental - 136,73 lei
19. Mungiu Romeo Paris, Sef de cabinet al Presedintelui Adm. Fondului pt. Mediu - 345,54 lei
20. Oprea Marius, Presedinte Institut Investigare a Crimelor Comunismului si Consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru - 291,19 lei
21. Pătru Ana-Maria, Vicepreşedintă al Autorităţii Electorale Permanente - 261,16 lei
22. Muntean Ioana-Maria, Secretară de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului - 259,05 lei
23. Hoinaru Marian, Secretar de stat la Min Agriculturii, Pad si Dezv Rurale - 326,60 lei
24. Curt Cynthia Carmen, Consilieră de stat la Cancelaria Primului Ministru - 257,06 lei
25. Irofti Raluca Elena, Consilieră personală la cabinetul Prim Ministru - 298,14 lei
26. Cornoiu Dumitru Nicu, Secretar de stat la Min Muncii, Fam si Prot Soc - 499,11 lei
27. Gogancea-Vătăşoiu Mihai, Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - 472,48 lei
28. Tudorel Toader, Judecator la Curtea Constitutionala - 569,03 lei
29. Vasile Alixandri, Judecător în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 275,95 lei
30. Stanciu Livia Doina, Judecatoare la Inalta Curte de Casatie - 573,88 lei
31. Imbri Emilian Ioan, Consilier personal la Cabinetul Ministrului Turismilui - 527,57 lei
32. Miculescu Ovidiu, Consilier personal la cab ministru Departamentul pt Rel cu Parlamentul - 574,16 lei
33. Mănăstireanu Vladimir Alexandru, Secretar de stat la Vicepremier - 571,66 lei
34. Dinică Gheorghe, Director la cab. Presedintelui Camerei Deputatilor - 554,72 lei
35. Fifor Mihai-Viorel, Secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor - 569,31 lei
36. Pricopie Remus, Consilier personal la cab Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului - 569,75 lei
37. Topcian Costel, Secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - 569,88 lei
38. Pop Nelu, Inspector general la Inspectoratul eneral de Frontiera - 560,79 lei
39. Mărginean Radu Traian, Vicepresedinte ANAF - 413,76 lei
40. Kohalmi Szabo Luminiţa Doina, Consilieră personală la Cabinetul Ministrului Turismului - 409,46 lei
41. Dozsa Maria Teodora, Consilieră personală la Cabinetul Secretariatului de Stat Călin-Emilian Hinţea - 115,55 lei
42. Merticariu Veronica Elena, Consilieră personală în cadrul Aparatului propriu de lucru al Primului -Ministru - 244,49 lei
43. Roman Vasile-Cristian, Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale al Funcţionarilor Publici - 351,75 lei
44. Puşcaş Vasile, Secretar de stat la D.A.E. - 409,01 lei
45. Pufan George, Secretar general al Curţii de Conturi a României - 318,81 lei
46. Munteanu Sorin, Secretar de stat la Min Turismului - 320,07 lei
47. Demeter Andras Istvan, Secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii si Cultelor - 442,05 lei
48. Popa Silviu Ioan, Consilier personal la cabinetul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate - 343,24 lei
49. Tatu Ioana Rodica, Consilieră personală în cadrul Cabinetului ministrului turismului - 144,22 lei
50. Schmidt Hăineală Oana-Andrea, Consilieră de stat în cadrul Aparatului de lucru al viceprim-ministrului, ministru administraţiei şi internelor - 412,35 lei
51. Ricci Mihai Anton, Consilier personal la cab min culturii, cultelor si patrimoniului national - 349,98 lei
52. Baba Cătălin Ovidiu, Şeful Cancelariei Primului-Ministru - 317,67 lei
53. Neicuţescu Gheorghe, Consilier de conturi la Curtea de Conturi - 410,13 lei
54. Moise Florin Ionel, Asistent cabinet la cabinetul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integrare - 318,57 lei
55. Stănişoară Mihai, Ministru Apararii Nationale - 441,12 lei
56. Szakal Andras Zsolt, Preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici - 319,73 lei
57. Nagy Ferdinand, Comisar general pt expoziţii mondiale la MAE - 346,99 lei
58. Nastasia Gheorghe, Consilier personal Min Turismului - 355,22 lei
59. Marcoci Vlad, Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu - 268,95 lei
60. Handaric Valentin, Consilier al Preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu - 232,04 lei
61. Nicolescu Mihai, Consilier personal în cadrul Cabinetului secretarului de stat Roşculete Cătălin Aurelian - 265,44 lei
62. Pană Adelin Gabriel, Şef Cabinet la cabinetul secretarului de stat Roşculete Cătălin Aurelian - 261,24 lei
63. Cutean Emilian Vasile, Secretar de stat ]n cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu'ionarilor din Decembrie 1989 - 535,01 lei
64. Sârbu Marian, Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale - 548,01 lei
65. Vrabie Cătălin, Secretar de stat la MAI - 536,15 lei
66. Marin Gheorghe, Secretar de stat în cadrul Ministrului Întrepriderilor Mici şi Mijlocii - 346,03 lei
67. Nancu Dumitru, Vicepreşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pt Întreprinderi mici şi mijlocii - 302,61 lei
68. Munteniţă Vasile, Preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat - 180,93 lei
69. Alexandru Viorel, Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale - 311,38 lei
70. Nichita Dan Gabriel, Vicepresedinte Agentia Nationala Anti Doping - 401,73 lei
71. Morar Daniel Marius, Procuror general al PNA - 315,65 lei
72. Lazăr Dan Tudor, Consilier de stat Cancelaria Primului ministru - 311,38 lei
73. Alic Octavian Ciprian, Director gen Ag de Plati pt Dezv Rurala si Pescuit - 393,43 lei
74. Pintilie Darius Marian, Consilier personal Canc Primului Ministru - 311,38 lei
75. Moldovan Ovidiu Daniel, Consilier personal în cadrul Aparatului propriu de lucru al primului-ministru Cabinet Secretar de stat - 452,55 lei
76. Butuc Claudia, Consilieră personală cabinet MCSI - 316,72 lei
77. Coman Iuliu Cosmin, Secretar de stat ]n cadrul Ministerului Finan'elor Publice - 458,77 lei
78. Tămaş Marinel Florin, Secretar personal în cadrul Aparatului proriu de lucru al primului -ministru -Cabinet secretar de stat - 243,31 lei
79. Stoica Ion, Secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor - 289,86 lei
80.
Szasz Attila, Consilier de stat la C.N.A. - 392,19 lei
81. Ilie Ştefan, Director general la Ministerul Administraţiei şi Internelor - 336,04 lei
82. Cârlan Dan, Secretar de stat în cadrul ministerului mediului - 391,83 lei
83. Marcoci Vlad, Preşedinte al Administraţiei Fondului pt Mediu - 289,86 lei
84. Goean Eduard Romulus, Director de cabinet al ministrului finanţelor publice - 336,04 lei
85. Caramitru Stelian, Vicepresedinte ANSVSA - 393,06 lei
86. Irimieş Cosmin-Vasile, Director de cabinet la Cabinetul secretariatului de stat Călin-Emilian Hinţea din cadrul Cancelariei Primului-ministru - 336,03 lei
87. Topoliceanu Ana Maria, Consilieră personală în cadrul cabinetului ministrului turismului - 350,21 lei
88. Hudrea Adrian-Virgil, Consilier personal la Cabinetul Secretarului de Stat Călin-Emilian Hinţea - 289,86 lei
89. Peter Pal, Secretar personal în cadrul cabinetului Primului-Ministru - 342,09 lei
90. Hinţea Călin Emilian, Secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru - 361,44 lei
91. Bădescu Gabriel, Preşedinte al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale - 340,54 lei
92. Seucea Mihai, Consilier personal la Cabinetul Consilierului de stat Cătălin Ovidiu Baba - 346,15 lei
93. Stelianide Dumitru, Secretar general Secret de Stat pt Probl Rev din Dec 89 - 400,24 lei
94. Răduţu Daniel Ioan, secretar personal in cadrul Aparatului propriu de lucru al PM-cabinet Secretar de stat - 134,23 lei
95. Păcurariu Iuliu, Consilier personal la Cabinetul Primului-Ministru - 244,39 lei
96. Haiduc Ioan-Cristian, Preşedinte al Agenţiei pt Implementarea Proiectelor şi Programelor - 354,89 lei
97.
Ilea Codruţa, Directoarr cabinet la Consilier de stat Dan Tudor Lazăr din Cancelaria Primului Ministru - 354,89 lei
98. Moţa Maria, Presedintă ANESFB - 359,92 lei
99. Patriche Cezar Flavian, Director general la Direcţia Generală pentru Reformă şi Cooperare Internaţională - 499,69 lei
100. Bobeanu Razvan Petrică, Secretar de stat în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului - 474,31 lei
101. Şerban Decebal, Consilier personal la cabinetul secretarului de stat Valentin Preda din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructuri - 160,15 lei
102. Peter Zsuzsanna, Consilieră personală la cabinetul Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti - 183,08 lei
103. Popovici Corneliu, Secretar de stat la Min Turismului - 180,25 lei
104. Badea Iulia-Adriana-Oana, Secretară de stat în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării - 226,49 lei
105. Funar Marioara Sabina, Consilieră de conturi la Curtea de conturi - 184,58 lei
106. Chetreanu Bogdan Mihai, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare - 184,58 lei
107. Pavelescu Mircea-Ioan, Vicepreşedinte al Autorităţii pt Valorificarea Activelor Statului - 227,50 lei
108. Pete Ştefan, Consilier la Curtea de Conturi - 184,58 lei
109. Anton Ioan, Consilier la Curtea de Conturi - 185,59 lei
110. Andreica Ioan, Secretar de stat la Min Dezv Reg Locuintei - 185,59 lei
111. Gheorghe Constantin, Director general al Oficiului de stat pt inventii si Marci - 217,88 lei
112. Ţâmbrea Sidonia Elena, Consilieră personală Cabinetul Secretarului general al Guvernului - 599,25 lei
113. Pană Adriana Doina, Secretară de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării şi Inovaţiei - 369,70 lei
114. Armeanu Cezar, Secretar de stat la MCTI - 292,48 lei
115. Fecioru Marius-Constantin, Secretar de stat Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - 214,97 lei
116. Stafie Constantin Claudiu, Secretar de stat Min Economiei - 197,25 lei
117. Axente Dan, Director general la Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole - 198,03 lei
118. Mînzînă Ion, Vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului - 158,76 lei
119. Pop Laura-Elena, Subsecretară de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene - 150,00 lei
120. Ionescu Daniel, Secretar general in cadrul Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat - 437,27 lei
121. Sorescu Nicolae, Inspector guvernamental - 378,04 lei
122. Ţârău Virgiliu Leon, Membru CNSAS - 437,27 lei
123. Oprea Ionel, Adjunct al Avocatului Poporului - 378,04 lei
124. Tătaru Dan, Secretar de stat la MAN - 437,27 lei
125. Pop Ioana-Liana, Secretară de stat în cadrul Departamentului pt Relaţia cu Parlamentul - 378,04 lei
126.
Doga Tincuţa, Secretară personală la cabinetul ministrlui mediului - 378,04 lei
127. Gearâp Adrian, Consilier personal la cabinetul ministrului Mediului - 441,61 lei
128. Carapit Dumitru, Consilier personal la cabinetul ministrului Mediului - 222,23 lei
129. Halil Narcis, Consilier personal la cabinetul ministrului Mediului - 378,04 lei
130. Nemirschi Nicolae, Ministru Mediului - 441,61 lei
131. Gheorghe Dumitru, Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie - 436,19 lei
132. Ştefănică Virginia, Secretară generală în cadrul Ministerului Mediului - 355,69 lei
133. Platon Valentin, Subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice - 605,10 lei
134. Popa Aron Ioan, Consilier de conturi la Curtea de Conturi - 937,30 lei
135. Calotă Emil, Consilier în cadrul Cabinetului preşedintelui Curţii de Conturi a României - 87,10 lei
136. Marko Atila, Secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice - 211,17 lei
137. Intotero Natalia Elena, Secretară de stat pt Relatii interinstitutionale in cadrul MAE - 173,92 lei
138. Veress Petru Edmund, Secretar general in cadrul Inspectoratul de Stat în Construcţii - 140,60 lei
139. Secaşiu Claudiu Octavian, Presedinte Colegiului CNSAS - 316,16 lei
140. Ion Ana Maria, Secretară personală în cadrul Cab secretarului general al Guvernului - 466,79 lei
141. Ghiţă Ionela Gina, Consilieră personală în cadrul Cabinetului secretarului general al Guvernului - 301,82 lei
142. Frătean Petru-Alexandru, Secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi protecţiei Sociale - 429,11 lei
143. Toader Gabriel-Răsvan, Consilier personal la cabinetul secretarului de stat Anton Marin - 390,57 lei
144. Gaiu Andi-Petrişor, Vicepreşedinte în cadrul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului - 485,31 lei
145. Coifan Eugen, Vicepresedinte al Agentiei Nationale Anti Doping - 522,30 lei
146. Borzea Stelian, Preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - 394,63 lei
147. Neagoe Otilian, Vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei - 469,22 lei
148. Marcu Nicu, Secretar general AL ANAF - 409,62 lei
149. Coifan Anişoara, Directoare generală a Agenţiei Naţionale - 459,23 lei
150. Negară Liviu Mihail, Consilier personal la Cabinetul Secretarului de Stat pt Autorităţi de Reglementare - 442,11 lei
151. Gheorghe Clement, Secretar general al Agentiei Naţionale pt Ocuparea Fortei de munca - 449,62 lei
152. Jităreanu Gerard, Secretar de stat Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii - 390,92 lei
153. Pistru-Popa Eusebiu Manea, Secretar de stat Min Transporturilor si Infrastructurii - 452,72 lei
154. Ceică Corneliu, Vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare, Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - 481,72 lei
155. Eckstein-Kovacs Peter, Consilier prezidential - 471,07 lei
156. Mironescu Adrian, Sef al Oficiului de Stat pt Probleme Speciale - 458,83 lei
157. Vasiliu Dan Constantin, Secretar general al Senatului României - 1.232,72 lei
158. Mohaci Mihai, Vicepreşedinte al Autorităţilor Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - 202,91 lei
159. Martinescu Marius Tiberiu, Subsecretar de stat MAI - 206,11 lei
160. Leizeruc Camelia, Directoare de cabinet la cabinetul secretarului de stat Dan Cârlan - 260,85 lei
161. Cazan Geanina Lavinia, Directoare de cabinet la cabinetul secretarului de stat Răducu Valentin Preda - 157,45 lei
162. Preda Răducu Valentin, Secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii - 286,31 lei
163. Butunoi Ionel Daniel, Consilier de stat la Vicepriministru - 287,78 lei
164. Roşculete Cătălin-Aurelian, Secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - 369,89 lei
165. Timiş Vasile, Secretar de stat Min Culturii, Cultelor, Patrim National - 353,68 lei
166. Ţurlea Marian, Director de cabinetinet Cab Min Economiei - 353,18 lei
167. Zanc Grigore, Membru Consiliului Naţional al Audiovizualului - 285,41 lei
168. Pîslaru Dumitru, Consilier la Biroul Cabinetul Preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente - 269,38 lei
169. Matache Iulian Ghiocel, Secretar de stat la Ministerul Dezv.Regionale si Locuintei - 374,01 lei
170. Hamza Cornel, Consilier de stat la Vicepriministru - 282,64 lei
171. Biro Albin, Membru al Comisiei de supraveghere a asigurărilor - 317,85 lei
172. Bârnaure Mircea, Consilier personal în cadrul Secretariatului General al Guvernului - 264,12 lei
173. Neagoe Ştefan, Subsecretar de stat, Consilier de Concurenţă la Consiliul Concurenţei - 280,30 lei
174.
Boboc Raluca, Consilieră la Cancelaria Camerei Deputaţilor - 245,63 lei
175. Pol Cristina Emanuela, Secretaă personală la Cabinetul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale - 103,96 lei
176. Uţulete Elisabeta Andreea, Asistentă de cabinet la Cabinetul ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale - 140,87 lei
177. Modiga Georgeta, Secretară generală a Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale Bucuresti - 253,59 lei
178. Sandu Capră Mihai, Consilier de conturi la Curtea de Conturi - 253,83 lei
179. Tănase Laurenţiu, Membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii - 221,86 lei
180. Ţolea Axente-Dacian, Consilier personal în cadrul cabinetului ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale - 221,86 lei
181. Traian Gherasim, Judecător la Curtea Supremă de Justiţie - 221,05 lei
182. Imre Ştefan, Director general la Centru Român pt promovarea Comerţului - 211,14 lei
183. Crăciun Adrian, Director de cab al ministrului Mediului - 211,14 lei
184. Vădan Mihai-Gavril, Director general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - 200,30 lei
185. Giugea Nicolae, Preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului - 249,90 lei
186. Stănculeasa Ileana, Asistentă de cabinet la Ministerul Culturii şi Cultelor - 138,14 lei

miercuri, 15 iulie 2009

de luat aminte!!!

Cam cum s-ar explica toată tărăşenia acelui fabulos "bail out" american şi a misteriosului şi bruscului împrumut de aproape 20 de miliarde de dolari făcut de statul român acum câteva luni??? Împrumut care, aşa cum am spus mai înainte, nu era necesar. 

Am postat aici, şi sper că bloombiz-ul nu se va supăra pe asta, pentru că voi da tot linkul, un articol apărut la http://www.bloombiz.ro/finante/de-la-bancorecsi-romanesti-la-bancorecsi-straini, scris de Dl. Ilie Şerbănescu, care spune următoarele:

"Se vorbeste prin targ – si chestiunea, desi a ajuns pe la posturi de televiziune, nimeni nu se invredniceste s-o clarifice oficial, macar s-o confirme, ca oricum de infirmat nu s-a incumetat nimeni! – ca, in pachetul de angajamente legate de contractarea imprumutului-mamut de la o serie de institutii internationale, sub monitorizarea FMI, statul roman ar fi acceptat sa preia creditele declarate neperformamte de bancile din Romania, se intelege de la sine banci straine (caci altele nu prea exista), urmand evident a le despovara pe acestea de problema grea a recuperarii lor si, tot evident, a se incarca el cu problema respectiva, avand a incerca el recuperarea, cand si in ce proportii neputand sti nimeni in mod obiectiv!


Faptul este naucitor! Nici nu este de mirare ca nici unul dintre oficiali, in frunte cu cei de la Banca Nationala care au avut imputernicire sa-si asume aceasta responsabilitate sau doar au contrasemnat un asemenea angajament al statului roman, nu se inghesuie sa confirme. Caci daca n-ar fi adevarat, s-ar repezi sa infirme!

Daca insa s-ar implica sa confirme, ar trebui sa dea niscai inevitabile detalii. Creditele neperformante ar urma sa fie preluate de AVAS – singura institutie care ar avea capacitatea tehnica de a se ocupa cu asa ceva – la valoarea de piata sau la valoarea contabila?!

Poate inca si mai important, ce ar urma sa dea statul bancilor la schimb: bani, titluri si cand anume (imediat sau intr-un anumit rastimp)?! Creditul neperformant ar ajunge la AVAS in consignatie, urmand ca plata catre banci sa se faca in masura recuperarilor, sau ca vandut acestuia (deci cu exonerarea definitiva a bancilor), urmand ca AVAS sa mai recupereze ce se mai poate?! Si cine ar urma sa decida ca imprumutul cutare sau cutare este neperformant: predatorul sau preluatorul?!

Tacerea asupra clarificarilor credem ca spune totul. Nu poate fi decat cum poate fi mai rau!

Adica: 1) preluarea la AVAS se va face la valoarea contabila (si nu la valoarea de piata, respectiv la cea afectata de criza), caci doar nu sunt bancile straine tampite sa nu scape fete mari cand au gasit elefantul!;

2) statul, care nu mai are bani de salarii si pensii, va trebui sa gaseasca bani, inaintea unor asemenea necesitati, pentru a plati bancilor astfel incat acestea sa nu sufere cumva vreo pierdere;

3) tranzactia va capata forma unei vanzari, deci cu preluarea integrala a responsabilitatilor de catre statul roman, care obligatoriu trebuie sa ramana cu buza umflata;

4) si, bineinteles, aprecierea ca un credit este neperformant va apartine bancilor insele, care au gasit in aceasta tranzactie ocazia fericita de a baga pe gatul statului toate murdariile care le deranjeaza.

Ceva naucitor! Parca n-ar fi fost de-ajuns ca statul roman a fost impins, la comanda externa, sa se imprumute el pentru a baga pe piata de la institutii internationale sumele fabuloase pentru finantarea firmelor straine din Romania (banci si societati nebancare) ramase fara finantare din partea actionarilor lor din Occident!

Statul roman mai preia bancilor straine din Romania si ultima problema. O problema care era exclusiv a lor: riscul acordarii unui credit. Risc care exista oriunde, care este mai mare sau mai mic si pe care bancile si-l asuma implicit cu ocazia acordarii unui credit. Pai, sa tot fii banca straina in Romania!

Daca lucrurile merg bine, incasezi profiturile! Daca lucrurile merg prost, inclusiv daca merg prost din chiar cauza ta – caci creditarea fara noima este opera bancilor straine, si nu a bancilor romanesti, care au incetat de fapt sa mai existe de ani buni! –, atunci n-ai probleme pentru ca ti le ia de pe cap statul roman. Statul roman, care devine galeata de gunoi a capitalului strain!

Pana acum, daca suflai vreo vorbulita despre efectele economice si financiare dezarticulante ale tipului de expansiune a capitalului strain in Romania, indeosebi a capitalului bancar strain, menestrelii nu putini ai acestuia se repezeau pe tine cu argumentul ca, din pacate, capitalul romanesc s-a delegitimat el insusi, punand pe butuci banci, ale caror falimente le-a platit atatia si atatia ani poporul roman!

Ce mai pot spune acum acesti menestreli?! Acum, si minunatele si mult cantatele banci straine arunca in capul poporului toate noroaiele, spre a ramane ele imaculate!

Fata de cei ce incearca sa spuna adevarul, menestrelilor nu le ramane decat a-i spurca pe acestia cu calificativul de national-comunisti! Iar acestora din urma nu le ramane decat de a se resemna cu calificativul atribuit, caci, in naivitatea lor, crezusera ca onor capitalul strain aduce capitalismul in Romania.

Dar, dupa cum se vede, capitalul strain se incapataneaza sa faca adevarat capitalism numai cu profiturile, nu si cu pierderile, pe care nu si le asuma precum in capitalism! In materie de pierderi, capitalul strain din Romania, ca in orice tara bananiera, face cel mai pur comunism, lasandu-le adica sa le plateasca, in devalmasie, intregul popor. Si poporul trebuie sa se pregateasca de plati serioase in domeniu.

Sau, mai bine zis, si in acest domeniu! Dupa analizele BNR, creditele care inregistreaza intarzieri la rambursarea ratelor – si care ar putea sa fie aruncate de bancile straine din Romania in capul statului roman – au ajuns deja la peste 13% din totalul creditelor acordate. Menestrelilor, schimbati viorile, caci romanii trebuie pregatiti sa salveze acum nu Bancorecsi romanesti, ci Bancorecsi straini!

Analiza de Ilie Serbanescu
Sursa: Bloombiz"

Aşa că cei care luaţi apărarea băncilor, creditării, guvernului, etc, ori sunteţi "fericiţi", ori sunteţi în cărdăşie cu cei sus-amintiţi. Iar ceilalţi pot ştii de pe acum cu cine au de a face.

vineri, 10 iulie 2009

românie... românie

Era o vorbă care spunea că ţara asta e frumoasă, dar păcat că e locuită. Uneori îţi vine să îi dai dreptate. 

Acum câteva luni, România a luat un împrumut de la FMI şi alte bănci afiliate. De fapt nu românii au luat î'mprumutul acesta, ci cei care ne conduc (că doar ei ştiu mai bine cum stă treaba). După câteva săptămâni apare o ştire aici care spune că Merrill Lynch (una dintre acele câteva corporaţii care declară şi să evalueze ceea ce sunt plătite să declare şi să evalueze) declară că România nu avea nevoie de FMI şi de tot acel împrumut. Ceea ce este bineştiut de orice om de bun simţ. 

Doar că astăzi apare o altă ştire, după ce ieri a apărut una în care era făcută o estimare şoc: economia va scădea cu mai mult de 8,6% în al doilea semestru. Estimare făcută de unii de la ING bazându-se, conform articolului,ca urmare a deteriorării situaţiei din sectorul construcţiilor... Mai este băgat în articol şi faptul că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu x%... Ce legătură au construcţiile cu PIB-ul??? Ce legătură are faptul că toate casele de căcat construite în ultimii 10 ani de personaje mai mult decât dubioase, cu materiale de cea mai proastă calitate şi de cele mai multe ori din banii cumpărătorilor nu se mai vând cu PIB-ul? Asta chiar mă depăşeşte...

Poate nu ştiu eu şi au devenit construcţiile ca un fel de consumabile...??? Cifra lor de afaceri putând să crească în continuu... 

Dar ca să reven la idee: astăzi apare o ştire în care se spune că România vrea mai mulţi bani de la FMI....... Asta probabil pentru că banii anteriori s-au dus la BNR? Că cei care decid îîn numele nostru nu au reuşit să facă burta mare? Sau pentru că în România nu mai m unceşte nimeni... Toţi sunt manageri, afacerişti, etc. Nu mai există muncitori, iar cei care există e proşti. Toţi românii fac facultatea ca să nu ajungă la sapă... Hahahahahahaha!!! Păi dacă ai numai manageri în sat, cui îi dai ordine??? De ce a scpăzut productivitatea românului? Nu pentru că munceşte mai puţin sau mai slab. Ci pentru că nu mai sunt tineri care să ia locul celor care se pensionează; s-au făcut sute de mii de facultăţi şi fiecare ghiolban care a vândut o palmă de pământ pe milioane de iepuroi se duce să facă facultatea sau îşi trimite odraslele să ajungă oameni cu educaţie... doar pe hârtie, după cum bine se vede şi se ştie! Şi atunci, conform studiilor şi calculelelor rezultă că românul nu mai este productiv, pentru că în calcul intră şi numărul celor care muncesc efectiv. Cine să producă dacă toţi e şefi???

Cu ce drept se duc ăia la FMI să ne cocoşeze de tot? Cu ce drept fac noi măsuri care de fapt dau în cap exact la cei care nu au bani (vezi noile măsuri din sănătate)? 

Un văr de al meu spunea acum câteva zile că suntem o ţară de căcat, cu oameni de căcat! Nu suntem, dar cei care sunt, sunt atât de mulţi încât îţi dă impresia că aşa e toată ţara. 

miercuri, 1 iulie 2009

înşelătorii (2)

Marii vânzători sunt aceia care în primul rând te fac să îţi doreşti o marfă şi în al doilea rând care ştiu să îţi bage pe gât ceea ce de fapt nu ţi-ar fi trecut prin cap să cumperi. 

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu manipulanţii. Te fac să crezi că de fapt tu eşti cel care vrei să faci un lucru, tu eşti cel care gândeşti ceva şi aşa mai departe... Nu îţi vei da niciodată seama că de fapt eşti manipulat. Nu îţi vei da seama nici dacă vin ei să îţi spună pe urmă că au făcut mişto de tine. Ajungi să crezi atât de tare în acel lucru încât ţi se pare bătaie de joc şi insultă să îţi spună cineva că te-a manipulat. "Adică face mişto de mine?"

Cum se poate realiza manipularea? Foarte simplu! Cum o vrei? În masă sau doar pe grupuri, etnii, clase sociale, naţiuni, sexe, etc? În funcţie de dorinţă şi de bani se rezolvă orice. A, era să uit, şi de 'influenţă'. Dacă ai prieteni unde trebuie se rezolvă. Nu trebuie să plăteşti, se consideră că eşti dator.

Cea mai mare manipulare a secolului trecut a fost emanciparea femeii. De ce? Să analizăm. Ce drepturi nu aveau femeile, pe care şi le doreau ele atât de arzător? Ăăăăă... Niciunul. Şi atunci de ce a apărut această mişcare? Motivele au fost numeroase, toate fiind folosite pentru a emancipa femeia, adică de a o scoate de sub legătura cu bărbatul, de a o face independentă. Ce înseamnă acest lucru? Un control mai bun al ambelor sexe. 

Să luăm câteva motive şi "drepturi" câştigate în urma "emancipării":

- dreptul de a studia... Din câte ştiu eu nu cred că a existat în trecut vreo lege care interzicea femeii accesul la educaţie. Faptul că au fost câteva femei "cu ouă" care au învăţat arată exact acest lucru. Nu şi-au schimbat sexul, nu au apelat la vrăji care să le camufleze aspectul. Au fost câteva femei în trecut care au pus mâna pe carte şi au studiat. Că au fost privite cu o grămadă de sentimente de la uimire până la ură de majoritatea bărbaţilor acelor vremuri nu le-a descurajat câtuşi de puţin.

- dreptul de a munci... De fapt acesta este "dreptul" cel mai important câştigat de această mişcare de "emancipare" a femeii. Având mai multă forţă de muncă, salariile au scăzut. Poţi da un salariu mai mic unei femei, pentru simplul fapt că e femeie. (Cine vrea să dezbată problema care e mai deştept, femeia sau bărbatul, poate să o facă în altă parte. Oamenii sunt plătiţi în funcţie de rezultate. În mare parte. Adevărul e că mai sunt unele persoane,, din păcate pentru femei trebuie să spunem că sunt 99% femei, care câştigă şi doar datorită faptului că sunt femei şi arată bine şi de fapt au alt rol în "fabrică".) Să revenim... Acest "drept" are consecinţe mult mai vaste decât se poate crede, atât asupra femeilor cât şi asupra bărbaţilor. 

- dreptul de a fi tratată ca o egală a bărbatului... Din câte ştiu eu, acest drept nu ţi-l dă statul printr-o lege, acest drept se câştigă. Nu toţi bărbaţii consideră pe ceilalţi bărbaţi ca fiind egalii lor, aşa cum nici toate femeile nu consideră pe celelalte femei ca fiind egalele lor. Aşa că...

- dreptul de a vota... Este destup de similar cu cel de a munci. În momentul în care îăţi dai seama că nu poţi câştiga alegerile şi că toţi adversarii tăi sunt nişte boşorogi, iar tu eşti visul pizdii, însă niciun bărbat nu te consideră bun de ceva, faci o lege, dându-le drept de vot femeilor şi atunci ajungi şi tu ca Petre Roman, chair dacă ai gât de ţestoasă şi capul gol să fii prim-ministru. Doar aşa, că arăţi bine şi placi la femei. Având învedere că voturile sunt acum mai mult o mascaradă, eu însumi votând o singură dată în toată viaţa (şi nu am puţini ani), nu văd ce mare realizare poate să fie faptul că acum pot vota. Cu voturile lor sau fără voturile lor, tot cine trebuie iese. 

Dacă mai sunt şi alte "drepturi" măreţe, rog nu vă sfiiţi să le prezentaţi.

Cea de-a doua mare manipulare, înşelătorie, minciună a secolului trecut a fost aselenizarea americanilor. O minciună mai sfruntată nu se putea găsi. Au existat şi mai există multe documentare care prezintă cu lux de amănunte de ce nu au pus americanii piciorul pe lună. Unul chiar aşa se cheamă. Există câteva, scoase la ceva timp după ce au apărut cele dintâi, care explică de ce au aselenizat şi de ce există acele inadvertenţe în filmele de acum d40 de ani. Mai multe lucruri sunt importante:

- dacă americanii, în acea epocă fierbinte, de mare competiţie cu ruşii, au reuşit să trimită echipaj uman care să aselenizeze, până la ora asta ar fi trebuit să colonizăm luna şi orice călătorie spre satelitul pământului să fie puţin mai scumpă decât un bilet cu avionul. Ei bine, poate de vreo 5 ori. Dar ar fi meritat. 

- dacă americanii au pus piciorul pe lună, doar pentru ca să fie ei primii care au făcut asta, deşi parcă ar ajuta cu ceva pe cineva, (asta chiar e cea mai hilară fază), cu siguranţă ar fi reuşit şi ruşii după ceva timp. Sî nu uitâm că ruşii au fost cei care au trimis primii o fiinţă în cosmos: căţeluşa Laica. 

- dacă americanii ar fi pus piciorul pe lună, nu văd de ce abia anul acesta au trimis singura navetă spre satelit, dar atenţie, fără echipaj uman... Aşa cum pretind ei: într-o încercare de a readuce omul spre lună... Dacă cineva înţelege ceva din asta, poate mă lămureşte şi pe mine. 

Ajungând şi la secolul nostru, cea mai mare, gogonată şi lacrimogenă minciună (că doar ăsta a fost scopul ei) a fost cea cu turnurile gemene. Există nenumărate documentare care prezintă cu lux de amănunte faptul că a fost o aşa-zisă implozie, metodă folosită la dărâmarea clădirilor cu pagube colaterale minime. Doar faptul că cel care urma să fie numit drept capul răutăţilor apăruse cu câteva luni înainte pe la televizoare ca un "terorist", Osama ben LAden, deşi el era cu toată familia în SUA şi avea relaţii de afaceri strânse cu familia Tufiş, tatăl său fiind foarte bun prieten cu Bush senior, iar după aşa-zisul atac doar cele două avioane care îl transporta pe el şi pe familia şi rudele sale au fost singurele care au survolat spaţiul aerian american, plecând din SUA, spune extrem de multe lucruri. Au existat comisii şi comisii formate din oameni de ştiinţă ale căror rezultate au fost privite de autorităţi ca fiind neimportante. Majoritatea declaraţiilor au fost făcut e de George Tufiş, în care el spune în numele acelor oameni că a fost un atac terorist. Există şi acum oameni care se ocupă cu asemenea demolări, oameni de ştiinţă care au verificat locul, şi care apar în diverse emisiuni şi care declară că totul a fost o înscenare. Dar sincer nu aveai nevoie de prea multă lămurire pentru a-ţi da seama de asta. Au fost câteva elemente importante care îţi dădeau de înţeles că totul nu e decât o înscenare, din dorinţa de a întări stăpânirea pe care americanii, de fapt nu chiar americanii americani, că ăia sunt găini, ci cei care îi conduc vor să o aibă asupra globului. Faptul că au distrus armata care era la acea vreme pe locul 4 în lume, dacă nu mă înşel, ca număr şi capacitate, a arătat lumii ce forţă este SUA. Iar asta a creat şi evenimentele care au loc de atunci încoace. Doar faptul că americanii şi-au pierdut aproape toată libertatea în ţara lor spune multe. Doar faptul că poţi fi închis pentru ceva ce ai spus, fără vreun proces şi vreo altă explicaţie, sub acuzaţia de terorist, spune foarte multe. Faptul că îţi pot lua laptopul la aeroport fără să primeşti vreo explicaţie şi fără să îl mai vezi vreodată, spune multe. Faptul că implementează instalaţii în care eşti văzut aşa cum ai venit pe lume la intrarea în aeroporturi, spune multe. Faptul că ţi se iau amprentele şi ţi se face poză, ca oricărui criminal, spune foarte multe. Faptul că americanii nu au voie să îşi dea statul în judecată, spune foarte multe. Şi mai sunt foarte multe alte "drepturi" câştigate în urma acelei mascarade, care bineînţeles sunt puse în cârca teroriştilor.

Eu sper ca aceasta să rămână ultima înşelătorie din toate vremurile. 

înşelătorii (1)

Deoarece verbul a înşela este unul care te duce cu gândul la lucruri necurate, cei care se ocupă oficial cu asemenea treburi au găsit denumiri noi şi interesante. De exemplu campaniile de marketing, campaniile de vânzare şi tot felul de alte campanii. 

Doar ieri găsi în poştă un plic uriaş care venea din partea revistei Reader's Digest. O publicaţie care părea destul de serioasă. Pe una din feţe era un mesaj care spunea că înăuntru se află o scrisoare de la Andreea Marin Bănică (parcă aşa o cheamă). Primul impuls a fost de a-l arunca la gunoi. Dar am zis să văd despre ce e vorba, nu trebuie neapărat să pierd timpul citind cine ştie ce de la AMB. Ce-am găsit înăuntru? Tot felul de hârtii, de formulare, de bilete roz (???), de chei aurite pentru maşini... Eram anunţat că sunt fericitul finalist al unui concurs, la care nu luasem anterior parte, şi că doar o mică parte, undeva pe la 5,24% din bucureşteni, au ajuns în finală (???) şi că pot câştiga suma de 60.000 iepuroi şi încă alte sume mai mici pe lângă şi o maşină şi ... Dacă vreau să câştig maşina şi sumele mai mici de bani trebuie să cumpăr o carte de la ei. Care costa 70 de lei, plus vreo 15 lei cheltuieli de expediere. Nu mi s-a părut că ar fi ceva greşit, titlul cărţii inspirându-mă destul. Buunn!!! Trebuia să trimit foarte repede plicul înapoi, pentru că pentru sumele mici şi maşină trebuie să îl trimiţi în termen de 7 zile. Iar pentru premiul mare în termen de 14 zile. 7 zile şi 14 zile de la ce??? De când l-ai primit în poştă, de când ţi-a fost trimis, de când l-ai găsit??? Pe plic nu exista nicio dată. Nicăieri nu exista vreo dată. Şi atunci 7 zile şi 14 zile de la ce??? Plus că nu se anunţa nicăieri cine câştigase. Rezultatele puteau fi trimise oricui participa la concurs prin cerere expresă (???) Recunosc că am vrut să trimit plicul pentru a cumpăra cartea, dar când veni prietena mea acasă mi-a spus că ea deja a cumpărat-o, aşa că... Ce să faci cu două cărţi identice???

Acesta este un mod de a înşela oamenii. Le iei ochii cu tot felul de sume care nu există, le faci capul mare cu cât pot câştiga, dar apoi le bagi în faţă că trebuie să cumpere ceva pentru a câştiga ceva, sau le spui că oricum vor intra în concurs... Bla, bla, bla-uri.

Astea sunt micile înşelătorii dar care pot duce la venituri frumoase pentru cei care le fac. Revenind la înşelătoriile adevărate, să ne uităm la bănci. Mă distrează enorm de mult faptul că sunt destul de multe persoane, bineînţeles că majoritatea tinere, care spun că fără bănci nu există progres. No shit! Probabil că nu am înţeles eu bine, persoanele alea referindu-se la progresul celor din sistem. Nu la progresul vreunui stat sau al vreunui om anume. Cum să progresezi dacă tu iei 100 de lei si dai înapoi 300 cel puţin? Chiar dacă e pe o perioadă de câţiva ani. 

Băncile nu sunt altceva decât nişte cămătari oficiali, unii mult mai setoşi decât ăia burtoşi. Pe mine m-a lăsat întotdeauna mască nesimţirea băncilor. Hai să zicem că îţi cer o dobândă de 10%. Pe an. Deşi e destul de mare şi asta, mai ales într-un stat ca România. Iei un credit de 10.000 euro. Dobânda de 10% pe an înseamnă 1.000 euro pe an doar dobândă. Dar pe lângă această dobândă, băncile vin cu tot felul de taxe, unele mai haioase decât celelalte. Pentru mine, taxa care ocupă locul întâi în top este cea pentru acordarea creditului... Adică eu mă duc la bancă să cer un împrumut, pardon, acum se cheamă credit, pentru că ei prezintă încredere mai mare decât burtosul de la colţ, şi bancă binevoieşte să mi-l acorde dar trebuie să plătesc binevoinţa ei... Asta pe lângă celelalte dări. Adică eu îţi cer nişte bani, tu stai şi te scarpini puţin prin anumite locuri, te gândeşti cu o floare în mână: Îi dau, nu îi dau, îi dau, nu îi dau... Şi cum întotdeauna floarea are un număr impar de petale, banca îţi banii, dar tu trebuie să plăteşti un comision de acordare. Doar aşa, că am fost drăguţi şi ţi-am dat banii să îţi iei lucruri de care nu ai nevoie... Apoi urmează comsioanele de întreţinere... Adică trebuie să plătesc nişte bani ca împrumutul meu să nu se strice??? Sau să nu moară??? Cum adică, comision pentru întreţinere. Întreţinerea cui??? Apoi mai sunt comisioane pentru "rambursare anticipată". Cu alte cuvinte, dacă îţi trece cumva prin cap să faci vreo mişcare deşteaptă şi să ne tai porţia de comisioane, dobânzi şi altele, stai liniştit că ţi-am copt-o. Îţi băgăm frumos un comision de "rambursare anticipată" (numai termenul "anticipat" spune cât toată pologhia asta) cu care îţi tăiem elanul şi cu care ne asigurăm că nu pierdem prea mult dacă vrei să scapi de noi cât mai repede. Tu te gândeşti că dai tot creditul înapoi în doi ani în loc de 10, că prin asta scuteşti grămadă de bani aruncaţi pe dobândă şi pe duiumul de comisioane hazlii, dar când te duci să dai mălaiul eşti înştiinţat că mai ai de plată o sumă colosală, care este comisionul de "rambursare anticipată". Deci la o dobândă de "doar" 10% se mai adaugă grămada de comisioane, că doar vorba aia: noi am fost drăguţi cu tine, nu?, şi te trezeşti cu un DAE (Dobândă anuală efectivă) care poate ajunge şi pe la 25%. Să zicem un DAE de doar 20%. Deci tu dai pe an 2.000 de iepuroi... Buuun! Dacă ai luat creditul pentru 10 ani, platesti pe an, DOAR dobânzi şi comisioane câte 2.000 iepuroi, ceea ce face în 10 ani fix 20.000 iepuroi. 

Dar un lucru important pe care majoritatea oamenilor îl uită, sau îl scapă din vedere când calculează cât au de "rambursat" este creditul în sine. Şi ăla trebuie înapoiat. Deci la cei 20.000 euro pentru "amabilităţi" mai pui şi cei 10.000 de care de fapt nu aveai deloc nevoie şi ieşi la o sumă de 30.000 de lei. Adică fix de 3(trei) ori mai mult decât ai luat înainte. Şi cum de obicei sumele din jurul valorii de 10.000 de euro sunt pentru "nevoi personale", care de cele mai multe ori sunt fiţe) nu trebuie să uiţi faptul că banii respectivi îi vei trasnforma în lei, iar de-a lungul a 10 ani moneda noastră îţi poate juca o grămadă de feste. Să zicem că euro era 4 lei când ai luat împrumutul de la bancă. Pardon, împrumut sună a sărac (de parcă nu asta eşti dacă ajungi să cerşeşti bani la bănci), e credit. Sună mai bine, mai afaceristic. după 10 ani euro e 6 lei. Ai luat 40.000 lei, si ajungi să dai înapoi, doar pentru împrumut 60.000. Adică încă 50% în plus. Doar aşa, de pamplezir... Salariul tău e în lei nu în euro. Dacă ar fi fost în euro nu mai discutam problema cursului. Plus că pe parcursul celor 10 ani, banca are fluctuaţii şi pentru a-şi asigura sumele pe care le primeşte de la cei care au nevoi imperioase, modifică acel DAE după bunul plac. Dar niciodatăă în jos, sau mă rog, de prea puţine ori, şi din câte ştiu eu nu la creditele deja acordate. (E, am folosit limbajul de specialitate, nu?)

Aşa că, una peste alta, băncile nu sunt necesare pentru economie, decât pentru economia lor. Statul nu câştigă nimic din existenţa băncilor. Dimpotrivă, tot statul dă bani băncilor când săracele nu mai au bani. A nu se uita modul destul de simplu, arătat într-un articol anterior, în care se pot ajusta câştigurile sau pierderile băncilor, în caz de nevoi...