Schimbarea (1)

a înlocui, a modifica, a transforma... Cam asta reprezintă schimbarea.

Dar cine o vrea? Cine nu o vrea? De ce o vrea cine o vrea şi de ce nu o vrea cine nu o vrea? E bună sau e rea? Se poate face rapid sau încet? Trebuie să se facă încet sau rapid? Cu ce se începe? Cu ce se termină? Când trebuie să înceapă, dacă începe? Acestea sunt unele dintre întrebările pe care majoritateadintre noi ni le adresăm. Unii mai des, alţii mai rar. 

De obicei, schimbare vor cei care s-au săturat, care s-au plictisit, care  nu mai îndură, care sunt curioşi, etc. De cele mai multe ori schimbarea nu este dorită de cei leneşi, cei care se mulţumesc cu ce au, cei care se bucură de poziţiile pe care le-au câştigat pe căi deloc cinstite (pentru că cine se simte "bazat" nu are de ce să îi fie frică), cei care se tem de nou şi una dintre categoriile cele mai nasoale: cei care spun "dacă a mers aşa, atunci de ce să schimbăm?"

Schimbarea apare, de obicei, când ceva începe să nu mai funcţioneze. Cei care vor schimbarea o vor pentru că vor să schimbe un mod de viaţă, de gândire, de trai, etc., care nu mai funcţionează. Ceilalţi încearcă disperaţi să facă acel lucru să mergă, vin cu bandajări, cu peticiri, oblojiri, proptele, infuzii şi transfuzii şi perfuzii, doar-doar nu cade de tot. 

Totdeauna cei care nu vor schimbare, pe lângă toate acestea vor încerca să convingă pe toţi cei din jur că schimbarea nu e bună, sau că anumite părţi sunt greşite şi vor face tot felul de demonstraţii în urma cărora să rezulte că întreaga schimbare e greşită. Penru cei care nu o vor e ca o ciumă, pentru ceilalţi ca o mumă, ca să folosim o veche zicală.

Cât trebuie să dureze? Asta depinde de fiecare om. De viteza şi puterea de înţelegere, în primul rând. A necesităţii schimbării şi a schimbărilor care au loc în procesul de schimbare. 

Cu ce începe şi cu ce se termină? Începe, de obicei, cu lucrurile care merg cel mai prost şi se termină cu cele care mergeau cât de cât bine. 

Iar de început înceape atunci când se vor găsi destui oameni care să îşi dea seama că "aşa nu se mai poate". 

Dar de ce schimbare? De ce aduc vorba de asta? Pentru că lumea, în stadiul actual, nu mai poate continua într-un mod normal. Modul actual de viaţă şi de gândire, mie cel puţin, mi se pare depăşit. Mi se pare că între un om din secolul 10 şi unul din secolul 21, din punctul de vedere al modului de a gândi, nu este aproape nicio diferenţă. Micile diferenţe sunt date de mediul diferit în care trăim. Iar din punct de vedere al calităţii mediului, diferenţa este uriaşă. Colosală. Cred că un singur lucru e mai rău ca acum unsprezece secole: frica. Dar asta este altă problemă. 

Poate că mulţi se întreabă ce ar trebui schimbat. Sunt sigur că toţi cei care se gândesc la schimbare se întreabă CE? Şi mai sunt sigur că aproape toţi îşi dau seama că aproape totul. 

De ce vreau schimbare? 

Pentru că modul actual de trai se diferă foarte puţin de cel din epoca sclavagismului. Da, nu mai muncim pe plantaţii. Acum muncim la birou. Câte ore munceau cei din sclavagism? Cam zi lumină. Câte ore se muncesc acum? cam cel puţin 9 ore peste tot. Asta fără orele pierdute în trafic, între casă şi muncăă şi viceversa. Deci se apre căă tot ăia o duceau mai bine, iarna munceau doar câteva ore. Care e scopul pentru care munceau cei din sclavagism? Să aibă ce mânca. Cel mai important. Să aibă cu ce se îmbrăca. Şi la urmă, dacă mai rămânea ceva, să pună deoparte. Pentru ce muncim noi azi? Ca să avem ce mânca. Dacă nu ai bani, nu ai de unde să iei mâncare. România era grânarul Europei cu 25 de ani în urmă. Acum importăm cereale... Faptul că eram în comunism sau că acum suntem în capitalism prezintă importanţa lui, dar nu divagăm acum. Apoi muncim pentru a ne îmbrăca, deşi sunt multe persoane care au aceste nevoi inversate. Iar apoi, dacă mai rămâne ceva, punem un ban la bancă, că poate mâine va scoate pui ;) (pentru cunoscători).

Este o paralelă destul de în mare, pentru că nimeni din zilele noastre nu a trăit în epoca sclavagismului şi trebuie doar să ne bazăm pe ceea ce scrie pe ici, pe colo. Trebuie să credem, de fapt, că cei care au scris acele lucruri sunt de bună credinţă. Iar pentru cei din ziua de azi, cam acestea sunt necesităţile primordiale. Ştiu, mai există una, pentru unii dintre noi, înainte de agoniseală. Plătitul parcării. De fapt, în alte locuri sunt mult mai mulţi ca la noi. Ceea ce înseamnă încă o bilă neagră pentru modul nostru "civilizat" de trai.

Mulţi se vor întreba: dar ce s-ar putea schimba în privinţa asta? Păi cam totul, după părerea mea. Dar asta se poate face abia după ce se schimbă modul de "retribuire" a celor care muncesc. Iar după aceeaşi părere personală, acesta se poate înlocui cu aerul. Adică cu nimic. Simplul fapt că munceşti pentru a primi ceva în schimb, te face sclav. Chiar şi cei care sunt pe propriile picioare, tot sclavi se numesc. A-ţi ceda libertatea pentru o sumă de bani, pentru nişte bucăţi de hârtie, sau mai grav, pentru nişte numere într-un calculator, mie mi se pare umilirea şi înjosirea maximă. 

Acum voi divaga puţin: sunt mulţi care renunţă la libertatea lor pentru că trebuie să păstreze un secret. Şi de fapt la ce secrete mă refer: cele legate de industria alimentară. Având în vedere că, cu tehnologia actuală, se poate afla compoziţia completă a oricărui produs alimentar actual şi faptul că toate marile firme şi-au patentat "invenţiile", faptul că firma Coca-Cola sau Pepsi-Cola sau McDonald's sau KFC sau mai ştiu eu care alta nu dau reţeta completă folosită la prepararea produselor lor şi efectele compuşilor asupra organismului uman, sub invocarea "păstrării secretului reţetei", denotă faptul că aceste firme nu vor să spună populaţiei cât de nocive sunt unele dintre produsele folosite. Da, mai devreme sau mai târziu, toţi murim, dar de ce să mori când vor alţii? De ce să suferi de ţ-şpe boli când poţi muri sănătos?

De ce să nu începem să fumăm cu toţii, de ce nu începem să bem ca alcoolicii, de ce nu începem să ne drogăm, etc? De ce nu mâncăm numai produse modificate genetic, mari, colorate şi frumoase, fără viermi şi nescofâlcite, dar care nu au nici măcar gustul sau mirosul asemănător cu realitatea? De ce nu îndopăm animalele cu furaje pline de steroizi? Vor fi mari şi îndestulătoare! 

Gândiţi-vă numai la obezitate. Numai la bolile de inimă generate de obezitate. Numai la alte boli generate de obezitate. Gândiţi-vă, asta pentru părinţii care au copii care consumă astfel de produse şi care sunt duşi în astfel de localuri, că poate peste câţiva ani veţi fi apostrofaţi (în cel mai bun caz) de către copii voştri!